FANDÁ, fandez, vb. I. Intranz. (Sport) A face un pas mare înainte, lateral, oblic sau înapoi, îndoind unul dintre picioare de la genunchi și ținând celălalt picior perfect întins, cu toată talpa pe pământ, astfel încât centrul de greutate al corpului să se afle pe direcția deplasării efectuate. – Din fr. fendre. (Sursa: DEX '98 )

FANDÁ vb. I. intr. (Sport) A înainta cu un picior, îndoindu-l și lăsând greutatea corpului pe el, ținându-l pe celălalt perfect întins. [Cf. fr. se fendre]. (Sursa: DN )

FANDÁ vb. intr. (sport) a înainta cu un picior, îndoindu-l și lăsând greutatea corpului pe el, ținându-l pe celălalt întins. (după fr. fendre) (Sursa: MDN )

fandá (fandéz, -a't), vb. – 1. A face un pas mare înainte, în scrimă sau gimnastică. – 2. A se zbate, a se strădui. Fr. fendre. Cu cel de al doilea sens este familiar. (Sursa: DER )

fandá vb., ind. prez. 1 sg. fandéz, 3 sg. și pl. fandeáză (Sursa: Ortografic )

A FANDÁ ~éz intranz. (în scrimă, gimnastică etc.) A duce un picior înainte îndoindu-l la genunchi și lăsând toată greutatea corpului pe el (celălalt fiind bine întins). /<fr. fendre (Sursa: NODEX )