FAVÓR s. n. v. favoare. (Sursa: DEX '98 )
FAVÓR s.n. v. favoare. (Sursa: DN )
Declinări/Conjugări
favor   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular favor favorul
plural favoruri favorurile
genitiv-dativ singular favor favorului
plural favoruri favorurilor
vocativ singular —
plural —