|
FÉRIC, -Ă, ferici, -ce, adj. (Despre substanțe) Care are în compoziția sa fier trivalent. Acid feric. Oxid feric. – Din fr. ferrique. (Sursa: DEX '98 )
FÉRIC ~că (~ci, ~ce) (despre substanțe și despre compuși chimici) Care conține fier trivalent. /<fr. ferrique (Sursa: NODEX )
FÉRIC, -Ă adj. (Despre substanțe) Care conține fier trivalent în compoziția sa. [< fr. ferrique]. (Sursa: DN )
FÉRIC, -Ă adj. (despre substanțe) care conține fier trivalent. (< fr. ferrique) (Sursa: MDN )
féric adj. m., pl. férici; f. sg. férică, pl. férice (Sursa: Ortografic )
| feric adjectiv | masculin | feminin | | nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | | nominativ-acuzativ | singular | feric | fericul | ferică | ferica | | plural | ferici | fericii | ferice | fericele | | genitiv-dativ | singular | feric | fericului | ferice | fericei | | plural | ferici | fericilor | ferice | fericelor | | vocativ | singular | — | — | | plural | — | — | | ferica verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | | (a) ferica | fericare | fericat | fericând | singular | plural | | ferică | fericați | | | numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | | singular | I (eu) | feric | (să) feric | fericam | fericai | fericasem | | a II-a (tu) | ferici | (să) ferici | fericai | fericași | fericaseși | | a III-a (el, ea) | ferică | (să) ferice | ferica | ferică | fericase | | plural | I (noi) | fericăm | (să) fericăm | fericam | fericarăm | fericaserăm, fericasem* | | a II-a (voi) | fericați | (să) fericați | fericați | fericarăți | fericaserăți, fericaseți* | | a III-a (ei, ele) | ferică | (să) ferice | fericau | fericară | fericaseră | * Formă nerecomandată |