FIABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi fiabil; siguranță în exploatare. [Pr.: fi-a-] – Din fr. fiabilité. (Sursa: DEX '98 )

FIABILITÁTE f. Capacitate a sistemelor tehnice de a funcționa un timp determinat, menținându-și parametrii prestabiliți. [Sil. fi-a-] /<fr. fiabilité (Sursa: NODEX )

FIABILITÁTE s.f. 1. Totalitatea calităților unui sistem tehnic care determină capacitatea acestuia de a funcționa fără defecțiuni într-un interval de timp în anumite condiții date. 2. Mărime care caracterizează siguranța în funcționare a unui sistem tehnic în conformitate cu normele prescrise. ◊ Teoria fiabilității = ramură a științei care studiază măsurile generale ce trebuie avute în vedere la proiectarea, fabricarea și exploatarea sistemelor tehnice pentru a se asigura o maximă eficiență în utilizarea lor. [Pron. fi-a-. / cf. fr. fiabilité]. (Sursa: DN )

FIABILITÁTE s. f. 1. capacitate de funcționare a unui aparat, a unui sistem tehnic fără defecțiuni o perioadă îndelungată de timp. 2. ramură a științei care studiază măsurile generale ce trebuie avute în vedere la proiectarea, fabricarea și exploatarea sistemelor tehnice pentru a se asigura o maximă eficiență în utilizarea lor. 3. (biol.) probabilitate de supraviețuire a unui organism, exprimată prin vitalitate, capacitate de adaptare la condițiile de mediu. (< fr. fiabilité, engl. fiability) (Sursa: MDN )

FIABILITÁTE s. (TEHN.) siguranță în funcționare. (a unui mecanism.) (Sursa: Sinonime )

fiabilitáte s. f. (sil. fi-a-) (Sursa: Ortografic )