FIÁSCO s. n. (Livr.) Eșec total într-o acțiune întreprinsă; insucces, nereușită. – Din it. [far] fiasco. (Sursa: DEX '98 )

FIÁSCO n. livr. Eșec complet; nereușită totală; faliment. [Art. fiascoul; Sil. fias-co] /<it. [far]fiasco (Sursa: NODEX )

FIÁSCO s.n. Insucces total, eșec, nereușită. [Pron. fias-co. / < it., fr. fiasco]. (Sursa: DN )

FIÁSCO s. n. insucces total, eșec, nereușită. (< it. fiasco) (Sursa: MDN )

FIÁSCO s. v. cădere, eșec, insucces, nereușită, picare. (Sursa: Sinonime )

fiásco s. n. – Eșec, insucces. It. fiasco (sec. XIX). (Sursa: DER )

fiásco s. n. (sil. fias-), art. fiáscoul (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
fiasco   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fiasco fiascoul
plural
genitiv-dativ singular fiasco fiascoului
plural
vocativ singular fiascoule*
plural
* Formă nerecomandată