FÍLDEȘ, (1) fildeși, s. m., (2) fildeșuri, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre dinții incisivi ai unui elefant. ♦ (Înv.) Elefant. 2. S. n. Substanță osoasă de culoare albă din care sunt alcătuiți dinții incisivi de elefant și din care se fac diferite obiecte ornamentale, de toaletă etc.; ivoriu. ◊ Fildeș animal (sau artificial) = substanță asemănătoare cu fildeșul (2), obținută prin macerarea oaselor de animale în clorură de var. Fildeș vegetal = material foarte dur, extras din semințele unor palmieri, servind la fabricarea nasturilor. – Din tc. fildiși. (Sursa: DEX '98 )

FÍLDEȘ1 ~uri n. Substanță osoasă densă, dură, de culoare albă; ivoriu. ◊ ~ animal substanță obținută din oase de animale și folosită la confecționarea obiectelor de artă. ~ vegetal substanță foarte dură obținută din semințele unor palmieri și folosită la confecționarea nasturilor. /<turc. fildiși (Sursa: NODEX )

FÍLDEȘ s. (ZOOL.) 1. defensă. (~ al unui elefant.) 2. ivoriu. (Colții de elefant sunt formați din ~.) (Sursa: Sinonime )

fíldeș s. n. Substanță din care sunt alcătuiți colții de elefant. – Mr., megl., fildiș. – Tc. fil diși „dinte de elefant” (Șeineanu, II, 171; Lokotsch 607), cf. fil, cuman. fil tisi, sp. marfil, și de asemenea, ngr. φίλδισι, alb. filjdič, bg. ildiši, sb. fildiš. – [3367] (Sursa: DER )

fíldeș (ivoriu) s. n., pl. fíldeșuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
fildeș (ivoriu; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fildeș fildeșul
plural fildeșuri fildeșurile
genitiv-dativ singular fildeș fildeșului
plural fildeșuri fildeșurilor
vocativ singular
plural