FILÉT, (1), fileturi, (2) filete s. n. 1. Șanț elicoidal tăiat pe suprafața exterioară sau interioară a unei piese cilindrice ori conice, servind pentru asamblarea prin înșurubare a piesei; ghivent. 2. Ramificație a extremității nervilor. – Din fr. filet. (Sursa: DEX '98 )

FILÉT1 ~e n. Formație anatomică asemănătoare unui fir subțire. /<fr. filet (Sursa: NODEX )

FILÉTĂ ~e f. Unealtă folosită la aplicarea unor ornamente pe coperta și pe cotorul cărților. /<fr. filet (Sursa: NODEX )

FILÉT s.n. 1. Șanț realizat pe suprafața unei piese cilindrice sau conice care servește la înșurubarea acesteia într-altă piesă; ghivent. 2. Formație anatomică foarte subțire în formă de fir. [Pl. -turi, -te. / < fr. filet]. (Sursa: DN )

FILÉTĂ s.f. Unealtă folosită în lucrările de legătorie pentru aplicarea de ornamente aurite pe cotorul și pe coperta cărților. [< fr. filet]. (Sursa: DN )

FILÉT s. n. 1. șanț elicoidal realizat într-o piesă metalică sau de lemn, care servește la înșurubarea acesteia într-altă piesă; ghivent. 2. formație anatomică foarte subțire în formă de fir. (< fr. filet) (Sursa: MDN )

FILÉTĂ s. f. unealtă în lucrările de legătorie pentru aplicarea de ornamente aurite pe cotorul și pe coperta cărților. (< fr. filet) (Sursa: MDN )

filét (med.) s. n., pl. filéte (Sursa: Ortografic )

filétă s. f., pl. filéte (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
filet (med.; -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular filet filetul
plural filete filetele
genitiv-dativ singular filet filetului
plural filete filetelor
vocativ singular
plural

filetă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular file fileta
plural filete filetele
genitiv-dativ singular filete filetei
plural filete filetelor
vocativ singular filetă, fileto
plural filetelor