FINALIZÁ, finalizez, vb. I. Tranz. A duce, a realiza ceva până la sfârșit. – Final + suf. -iza. (Sursa: DEX '98 )

FINALIZÁ vb. I. tr. A face, a pregăti ceva într-un anumit scop. [< fr. finaliser]. (Sursa: DN )

FINALIZÁ vb. tr. a duce, a realiza ceva până la sfârșit. (< fr. finaliser) (Sursa: MDN )

FINALIZÁ vb. 1. v. termina. 2. (SPORT) a concretiza, (fig.) a fructifica. (A ~ pasa primită.) (Sursa: Sinonime )

finalizá vb., ind. prez. 1 sg. finalizéz, 3 sg. și pl. finalizeáză (Sursa: Ortografic )

A FINALIZÁ ~éz tranz. (acțiuni, procese etc.) A duce până la final. /final + suf. ~iza (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
finaliza   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) finaliza finalizare finalizat finalizând singular plural
finalizea finalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) finalizez (să) finalizez finalizam finalizai finalizasem
a II-a (tu) finalizezi (să) finalizezi finalizai finalizași finalizaseși
a III-a (el, ea) finalizea (să) finalizeze finaliza finaliză finalizase
plural I (noi) finalizăm (să) finalizăm finalizam finalizarăm finalizaserăm, finalizasem*
a II-a (voi) finalizați (să) finalizați finalizați finalizarăți finalizaserăți, finalizaseți*
a III-a (ei, ele) finalizea (să) finalizeze finalizau finaliza finalizaseră
* Formă nerecomandată