FINISÓR, -OÁRE, finisori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor specializat în operațiile de finisare. 2. S. n. Mașină care se folosește pentru executarea îmbrăcămintei de asfalt sau de beton a șoselelor. – Din fr. finisseur. (Sursa: DEX '98 )

FINISÓR1 ~oáre n. Mașină folosită la construcțiile rutiere pentru executarea diferitelor operații (distribuirea, bătătorirea și nivelarea materialelor pe suprafața șoselei). /<fr. finisseur (Sursa: NODEX )

FINISÓR2 ~oáre, (~óri, ~oáre) m. și f. Muncitor specializat în operații de finisare. /<fr. finisseur (Sursa: NODEX )

FINISÓR s.n. Mașină folosită pentru distribuirea, bătătorirea și nivelarea stratului de beton la executarea șoselelor. [După fr. finisseuse]. (Sursa: DN )

FINISÓR, -OÁRE s.m. și f. Muncitor specialist în operațiile de finisaj. [< fr. finisseur]. (Sursa: DN )

FINISÓR, -OÁRE I. s. m. f. muncitor specialist în operații de finizaj. II. s. n. mașină de finisat stratul de uzură al șoselelor. (< fr. finisseur) (Sursa: MDN )

finisoáre s. f., g.-d. art. finisoárei; pl. finisoáre (Sursa: Ortografic )

finisór (persoană) s. m., pl. finisóri (Sursa: Ortografic )

finisór (mașină) s. n., pl. finisoáre (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
finisor   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular finisor finisorul finisoare finisoarea
plural finisori finisorii finisoare finisoarele
genitiv-dativ singular finisor finisorului finisoare finisoarei
plural finisori finisorilor finisoare finisoarelor
vocativ singular
plural