FIRMÁN, firmane, s. n. Ordin emis de sultan (prin care erau numiți sau maziliți guvernatorii și domnitorii depinzând de Imperiul Otoman). – Din tc. fermān. (Sursa: DEX '98 )

FIRMÁN ~e n. (în Imperiul Otoman) Ordin emis de sultan privind numirea sau mazilirea guvernatorilor aflați în dependență turcească. /<turc. ferman (Sursa: NODEX )

FIRMÁN s. (IST.) (turcism înv.) talhâș. (~ de domnie.) (Sursa: Sinonime )

firmán (firmáne), s. n. – Decretul imperial în Turcia. – Mr. firmane. Tc. ferman (Șeineanu, II, 172; Lokotsch 594), cf. ngr. φερμάνι, bg. sb. ferman. Sec. XVIII. (Sursa: DER )

firmán s. n., pl. firmáne (Sursa: Ortografic )