FIXITÁTE s. f. Starea, caracterul, însușirea a ceea ce este fix; nemișcare, neclintire; imobilitate; stabilitate. – Din fr. fixité. (Sursa: DEX '98 )

FIXITÁTE f. Caracter fix; stabilitate. /<fr. fixité (Sursa: NODEX )

FIXITÁTE s.f. Stare, caracter a tot ceea ce este fix; imobilitate, nemișcare, înțepeneală, imuabilitate. [Cf. fr. fixité]. (Sursa: DN )

FIXITÁTE s. f. stare, caracter a ceea ce este fix; imobilitate, nemișcare. (< fr. fixité) (Sursa: MDN )

FIXITÁTE s. 1. v. imobilitate. 2. imobilitate, neclintire, nemișcare, stabilitate. (~ unor dune.) 3. imobi-litate, înțepeneală, rigiditate. (~ privirii.) (Sursa: Sinonime )

fixitáte s. f., g.-d. art. fixității (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
fixitate   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fixitate fixitatea
plural
genitiv-dativ singular fixități fixității
plural
vocativ singular fixitate, fixitateo
plural