FLORÁR, (2) s. m., (1) florari, s. m., (3) florare, s. n. 1. S. m. Persoană care cultivă sau vinde flori. 2. S. m. Numele popular al lunii mai4. 3. S. n. Instrument confecționat din lemn, tablă sau celuloid, care prezintă curbe variate, folosit de desenatori pentru trasarea curbelor plane. [Var.: (2) florér s. m.] – Floare + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

FLORÁR s. n. pistolet (2). (< flori- + -ar) (Sursa: MDN )

FLORÁR s. 1. grădinar, horticultor. (~ul cultivă flori.) 2. (înv.) florist. (~ul vinde flori.) 3. (TEHN.) pistolet. (~ pentru desen.) (Sursa: Sinonime )

FLORÁR s. v. mai. (Sursa: Sinonime )

florár, floráre, s.n. (reg.) burghiu, sfredel. (Sursa: DAR )

florár (luna mai) s. m. (Sursa: Ortografic )

florár (persoană) s. m., pl. florári (Sursa: Ortografic )

florár (instrument) s. n., pl. floráre (Sursa: Ortografic )

FLORÁR1 m. pop. A cincea lună a anului; mai. /floare + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

FLORÁR2 ~e n. Instrument de desen pentru trasarea liniilor curbe. /floare + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

FLORÁR3 ~i m. 1) Cultivator de flori. 2) Vanzător de flori. /floare + suf. ~ar (Sursa: NODEX )