FLÚVIU, fluvii, s. n. Apă curgătoare mare, care se varsă în mări sau în oceane. ♦ Fig. Șuvoi; debit mare. – Din lat. fluvius. (Sursa: DEX '98 )

FLÚVIU ~i n. 1) Apă curgătoare mare, care se varsă într-o mare sau într-un ocean. 2) fig. Cantitate mare de elemente de același fel (oameni, vehicule etc.), care se mișcă într-o direcție. [Sil. flu-viu] /<lat. fluvium (Sursa: NODEX )

FLÚVIU s.n. Apă curgătoare cu debit mare care se varsă în mare sau în ocean. ♦ (Fig.) Șuvoi; potop; debit mare de curgere, revărsare. [Pron. -viu, pl. -vii. / < lat. fluvius]. (Sursa: DN )

FLÚVIU s. n. 1. apă curgătoare cu debit mare, care se varsă în mare sau în ocean. 2. (fig.) șuvoi; potop; revărsare. (< lat. fluvius) (Sursa: MDN )

FLÚVIU s. (GEOGR.) apă. (Dunărea este unul dintre marile ~ii ale Europei.) (Sursa: Sinonime )

flúviu (flúvii), s. m. – Apă curgătoare mare. Lat. fluvius (sec. XIX). – Der. fluvial, adj. (fluvial), din fr. (Sursa: DER )

flúviu s. n. [-viu pron. -viu], art. flúviul; pl. flúvii. art. flúviile (sil. -vi-i-) (Sursa: Ortografic )