FORNICÁ vb. I. intr. (Liv.) A face luxură, a se d******a. [P.i. fornic. / < fr. forniquer, lat. fornicari]. (Sursa: DN )
FORNICÁ vb. intr. a face luxură, a se d******a. (< fr. forniquer, lat. fornicari) (Sursa: MDN )