FRACȚIONÁT, -Ă, fracționați, -te, adj. Divizat în fracțiuni; îmbucătățit. ◊ Distilare fracționată = acțiunea de a izola dintr-un amestec lichidele cu puncte de fierbere diferite, colectându-le în mod separat după temperaturile lor de fierbere. Cristalizare fracționată = cristalizare treptată a unui amestec de componenți cu temperaturi de congelare diferite, care pot fi separați unul de altul în stare solidă. [Pr.: -ți-o-] – V. fracționa. (Sursa: DEX '98 )

FRACȚIONÁT, -Ă adj. Divizat în fracțiuni. ◊ (Chim.) Distilare fracționată = separare dintr-un amestec a lichidelor care au puncte de fierbere diferite, colectându-le separat după temperaturile lor de fierbere; cristalizare fracționată = separare a substanțelor dintr-un amestec, folosind diferența lor de solubilitate într-un dizolvant. [< fracționa]. (Sursa: DN )

FRACȚIONÁT, -Ă adj. divizat în fracțiuni. ♦ (chim.) distilare ~ă = separare dintr-un amestec a lichidelor care au puncte de fierbere diferite, colectându-le separat după temperaturile lor de fierbere; cristalizare ~ă = separare a substanțelor dintr-un amestec, folosind diferența lor de solubilitate într-un dizolvant. (< fracționa) (Sursa: MDN )

FRACȚIONÁT adj. divizat, fragmentat, împărțit, segmentat. (Un corp ~.) (Sursa: Sinonime )

FRACȚIONÁ, fracționez, vb. I. Tranz. A împărți un întreg în mai multe părți, a reduce în fracțiuni, a divide; a transforma unul sau mai mulți întregi în factori. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionner. (Sursa: DEX '98 )

A FRACȚIONÁ ~éz tranz. (obiecte integrale) A împărți în fracțiuni. [Sil. -ți-o-] /<fr. fractionner (Sursa: NODEX )

FRACȚIONÁ vb. I. tr. A împărți un întreg în mai multe părți. [Pron. -ți-o-. / < fr. fractionner, cf. it. frazionare]. (Sursa: DN )

FRACȚIONÁ vb. tr. a împărți un întreg; a diviza, a secționa. (< fr. fractionner) (Sursa: MDN )

FRACȚIONÁ vb. 1. v. împărți. 2. v. descompune. (Sursa: Sinonime )

fracționá vb. (sil. -ți-o-), ind. prez. 1 sg. fracționéz, 3 sg. și pl. fractioneáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
fracționa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) fracționa fracționare fracționat fracționând singular plural
fracționea fracționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) fracționez (să) fracționez fracționam fracționai fracționasem
a II-a (tu) fracționezi (să) fracționezi fracționai fracționași fracționaseși
a III-a (el, ea) fracționea (să) fracționeze fracționa fracționă fracționase
plural I (noi) fracționăm (să) fracționăm fracționam fracționarăm fracționaserăm, fracționasem*
a II-a (voi) fracționați (să) fracționați fracționați fracționarăți fracționaserăți, fracționaseți*
a III-a (ei, ele) fracționea (să) fracționeze fracționau fracționa fracționaseră
* Formă nerecomandată

fracționat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fracționat fracționatul fracționa fracționata
plural fracționați fracționații fracționate fracționatele
genitiv-dativ singular fracționat fracționatului fracționate fracționatei
plural fracționați fracționaților fracționate fracționatelor
vocativ singular
plural