FULMINÁNT, -Ă, fulminanți, -te, adj. Care produce explozie; exploziv. ♦ Fig. Amenințător; violent; ațâțător, provocator. – Din fr. fulminant. (Sursa: DEX '98 )

FULMINÁNT, -Ă adj. Care produce explozie; exploziv. ♦ (Fig.) Amenințător; violent; ațâțător, provocator. [< fr. fulminant]. (Sursa: DN )

FULMINÁNT, -Ă adj. 1. care produce explozie; exploziv. 2. (fig.) violent, amenințător. (< fr. fulminant) (Sursa: MDN )

FULMINÁNT adj., s. v. exploziv. (Sursa: Sinonime )

fulminánt adj. m., pl. fulminánți; f. sg. fulminántă, pl. fulminánte (Sursa: Ortografic )

FULMINÁNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care produce fulminație. Substanță ~tă. 2) fig. Care conține o amenințare; ațâțător. /<fr. fulminant (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
fulminant   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fulminant fulminantul fulminantă fulminanta
plural fulminanți fulminanții fulminante fulminantele
genitiv-dativ singular fulminant fulminantului fulminante fulminantei
plural fulminanți fulminanților fulminante fulminantelor
vocativ singular
plural