GHERDÁN, gherdane, s. n. (Înv.) Șirag de mărgele, de mărgăritare, de pietre scumpe sau de galbeni (3). [Var.: ghiordán s. n.] – Din tc. gerdan „gât”, gerdanlick „colier”. (Sursa: DEX '98 )

GHERDÁN s. v. colan, colier, salbă, șirag. (Sursa: Sinonime )

gherdán (gherdáne), s. n. – Șirag de mărgele, de galbeni. – Var. ghiordan. Mr. ghiurdane, megl. ghirdan. Tc. (per.) gerdan „gît”, gerdanlik „șirag” (Șeineanu, II, 179; Lokotsch 575); cf. ngr. γερτάνι, γιορντάνι. Sec. XVII. – Din rom. provine rut. gerdan (Miklosich, Wander., 15). (Sursa: DER )

GHERDÁN ~e n. înv. Podoabă (de mărgele, de pietre scumpe etc.) purtată la gât de femei; salbă; colan; colier. [Var. ghiordan] /<turc. gerdan (Sursa: NODEX )

gherdán/ghiordán s. n., pl. gherdáne/ghiordáne (Sursa: Ortografic )