GHIORĂÍ, pers. 3 ghiórăie, vb. IV. Intranz. V. chiorăi. (Sursa: DEX '98 )
ghiorăí (sil. ghio-) v. chiorăi (Sursa: Ortografic )
chĭórăĭ și -ĭésc, ghĭórăĭ și -ĭésc, a -í v. intr. (imit. d. chĭor-chĭor, ghĭor-ghĭor, huĭetu mațelor goale; ung. korogni. V. cîrîĭ, chirăĭ, cherlăĭ. Se zice despre mațe, care fac chĭor-chĭor cînd ți-e foame. Se zice și despre curcĭ cînd țipă facînd chĭor-chĭor. – În Trans. a corăí. (Sursa: Scriban )
Declinări/Conjugări
ghiorăi   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) ghiorăi ghiorăire ghiorăit ghiorăind singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea) ghiorăie (să) ghiorăie ghiorăia ghiorăi ghiorăise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele) ghiorăie (să) ghiorăie ghiorăiau ghiorăiră ghiorăiseră