GHID, -Ă, (1) ghizi, -de, s. m. și f., (2) ghiduri, s. n. 1. S. m. și f. Persoană care conduce și îndrumează un grup de turiști, un grup de vizitatori ai unei expoziții etc., dându-le explicațiile necesare; călăuză, cicerone. 2. S. n. Carte cuprinzând informații de călătorie, hărți, planuri, îndrumări etc. necesare unui turist pentru orientarea într-o țară, într-o regiune, într-un muzeu etc. 3. S. n. (În sintagma) Ghid de unde = mediu1 (3) în care are loc propagarea ghidată a unui fascicul de unde electromagnetice. – Din fr. guide. (Sursa: DEX '98 )

GHID1 ghizi m. Persoană care conduce un grup de turiști sau de vizitatori, dând explicațiile necesare; călăuză. /<fr. guide (Sursa: NODEX )

GHID, -Ă s.m. și f. Călăuză. // s.n. Broșură sau carte care conține informații cu privire la anumite muzee sau locuri demne de vizitat. [< fr. guide]. (Sursa: DN )

GHID, -Ă I s. m. f. persoană care conduce și îndrumează un grup de turiști, de vizitatori ai unui muzeu etc.; cicerone. II. s. n. 1. broșură, carte care conține informații cu privire la anumite muzee sau locuri demne de vizitat. 2. ~ de unde = mediu în care are loc propagarea ghidată a undelor electromagnetice. (< fr. guide) (Sursa: MDN )

GHID s. 1. călăuză, îndreptar, îndrumar, îndrumător, (livr.) vademecum, (înv.) praveț. (Un ~ editat pentru turiști.) 2. călăuză, îndrumător, (livr.) cicerone. (X este ~ într-un muzeu.) (Sursa: Sinonime )

ghid (ghízi), s. m. – Călăuză, cicerone. Fr. guide. – Der. ghid, s. n. (carte cu informații); ghida, vb. (a călăuzi). (Sursa: DER )

ghid (persoană) s. m., pl. ghizi (Sursa: Ortografic )