GRADÉN, gradenuri (gradene), s. n. 1. Treaptă înaltă, așezată la baza unui edificiu. 2. Fiecare dintre treptele unui amfiteatru, stadion etc., pe care sunt așezate băncile sau scaunele. – Din fr. gradin. (Sursa: DEX '98 )

GRADÉN s.n. 1. Treaptă înaltă situată la baza unei clădiri. 2. Fiecare treaptă cu scaune sau cu bănci dintr-un amfiteatru, dintr-un stadion etc. [< fr. gradin]. (Sursa: DN )

GRADÉN s. n. 1. treaptă înaltă la baza unui edificiu. 2. fiecare dintre treptele cu scaune sau cu bănci dintr-un amfiteatru, stadion etc. 3. denivelare de teren provenind din retragerea ghețarilor între o vale confluentă și una principală. (< fr. gradin, it. gradino) (Sursa: MDN )

Declinări/Conjugări
graden (pl. -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular graden gradenul
plural gradene gradenele
genitiv-dativ singular graden gradenului
plural gradene gradenelor
vocativ singular
plural