HALÁT, halate, s. n. 1. Haină lungă de pânză, de molton etc. care se poartă în timpul lucrului, din motive de igienă sau pentru a proteja îmbrăcămintea. 2. Haină comodă, lungă și largă, care se poartă în casă. ◊ Halat de baie = halat confecționat dintr-o țesătură absorbantă și care se îmbracă la ieșirea din baie. ♦ Haină lungă și largă purtată de orientali. – Din bg., rus. halat. (Sursa: DEX '98 )

HALÁT ~e n. 1) Haină comodă, lungă și largă care se poartă în casă; capot. 2) Haină de lucru care se îmbracă în scopuri igienice sau de protejare a îmbrăcămintei. 3) Haină lungă și largă purtată de unele popoare din Orient. /<bulg. halat (Sursa: NODEX )

HALÁT s. v. capot. (Prin casă Ana poartă un ~.) (Sursa: Sinonime )

HALÁT s. v. instrument, sculă, unealtă, ustensilă. (Sursa: Sinonime )

halát (haláte), s. n. – Capot. Tc. halyat, forma vulg. de la hilat (Șeineanu, II, 199; Lokotsch 864), cf. rus. chalat. (Sursa: DER )

halát (haină) s. n., pl. haláte (Sursa: Ortografic )