HALEÁLĂ s. f. (Fam.) Faptul de a mânca (cu lăcomie); (concr.) ceea ce se mănâncă, mâncare. – Hali + suf. -eală. (Sursa: DEX '98 )

HALEÁLĂ f. fam. 1) v. A HALI. 2) Produs alimentar ce se mănâncă; hrană; mâncare. /a hali + suf. ~eală (Sursa: NODEX )

HALEÁLĂ s. v. aliment, hrană, mâncare. (Sursa: Sinonime )

haleálă s. f., g.-d. art. halélii (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
haleală   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular halea haleala
plural
genitiv-dativ singular haleli halelii
plural
vocativ singular haleală, halealo
plural