HARPAGÓN, harpagoni, s. m. Om avar, zgârcit; zgârie-brânză. [Var.: arpagón s. m.] – Din fr. harpagon. (Sursa: DEX '98 )

HARPAGÓN ~i m. rar Persoană extrem de zgârcită; zgârie-brânză. /Din Harpagon n. pr. (Sursa: NODEX )

HARPAGÓN s.m. Om zgârcit, avar; meschin. [Var. arpagon s.m. / < fr. harpagon, cf. Harpagon – eroul piesei „Avarul” de Molière]. (Sursa: DN )

HARPAGÓN s. m. om foarte zgârcit, avar. (< fr. harpagon) (Sursa: MDN )

HARPAGÓN s., adj. v. avar, calic, zgârcit. (Sursa: Sinonime )

harpagón s. m., pl. harpagóni (Sursa: Ortografic )