HEGEMÓN, hegemoni, s. m., adj. Conducător; (cel) care reprezintă forța principală, conducătoare. [Var.: heghemón s. m., adj.] – Din lat. hegemon. (Sursa: DEX '98 )

HEGEMÓN ~i m. Forță conducătoare, principală; forță motrice. /<lat. hegemon (Sursa: NODEX )

HEGEMÓN s.m. Conducător; cel care reprezintă forța principală, conducătoare. [Var. heghemon s.m. / < fr. hégémone, cf. lat. , gr. hegemon]. (Sursa: DN )

HEGEMÓN s. m., adj. conducător; (cel) care reprezintă forța principală, conducătoare. (< lat., gr. hegemon) (Sursa: MDN )

HEGEMÓN adj., s. v. conducător. (Sursa: Sinonime )

hegemón s. m., adj. m., pl. hegemóni (Sursa: Ortografic )