HIDROFÍL, -Ă, hidrofili, -e, adj., HIDROFÍLĂ, hidrofile, adj.f., s. f. 1. Adj. Care absoarbe apa în mare cantitate; care se îmbibă ușor cu apă; care are afinitate pentru apă, avid de apă. 2. Adj.f., s. f. (Bot.) (Plantă) la care florile se polenizează în apă sau la suprafața apei; hidrogamă. – Din fr. hydrophile. (Sursa: DEX '98 )

HIDROFÍL ~ă (~i, ~e) 1) Care are proprietatea de a absorbi apa. 3) și substantival (despre plante) Ale căror flori se polenizează cu ajutorul apei. /<fr. hydrophile (Sursa: NODEX )

HIDROFÍL, -Ă adj. Cu afinitate pentru apă, care se îmbibă ușor cu apă. // adj., s.f. (Plantă) la care polenizarea se face prin intermediul apei. [Cf. fr. hydrophile, cf. gr. hydor – apă, philos – prieten]. (Sursa: DN )

HIDROFÍL, -Ă I. adj. 1. (despre materiale, soluri) cu afinitate pentru apă. 2. (despre organisme) care trăiește permanent în apă. II. adj., s. f. (plantă) la care polenizarea se face prin intermediul apei; hidrogamă. (< fr. hydrophile) (Sursa: MDN )

Hidrofil ≠ hidrofob (Sursa: Antonime )

hidrofíl adj. m. (sil. -dro-), pl. hidrofíli; f. sg. hidrofílă, pl. hidrofíle (Sursa: Ortografic )

HIDROFÍLĂ, hidrofile, s. f. – V. hidrofil (2) [DEX'98] (Sursa: DEX '98 )

HIDROFÍLĂ s., adj. (BOT.) hidrogamă. (Plantă ~.) (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
hidrofil   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hidrofil hidrofilul hidrofi hidrofila
plural hidrofili hidrofilii hidrofile hidrofilele
genitiv-dativ singular hidrofil hidrofilului hidrofile hidrofilei
plural hidrofili hidrofililor hidrofile hidrofilelor
vocativ singular hidrofilule hidrofilo
plural hidrofililor hidrofilelor