HIPOCÓNDRU, hipocondre, s. n. Regiune a peretelui abdominal la mamifere și la păsări, situată la dreapta și la stânga regiunii epigastrice, sub ultimele coaste. – Din fr. hypocondre. (Sursa: DEX '98 )

HIPOCÓNDRU s.n. Fiecare dintre părțile laterale ale abdomenului, situate imediat sub ultima coastă. [Pl. -re, -ruri, var. ipocondru s.n. / < fr. hypocondre, cf. gr. hypo – dedesubt, chondros – cartilaj]. (Sursa: DN )

HIPOCÓNDRU s. n. fiecare dintre părțile laterale ale abdomenului. (< fr. hypocondre) (Sursa: MDN )

hipocóndru (anat.) s. n., art. hipocóndrul; pl. hipocóndre (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
hipocondru (pl. hipocondre)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hipocondru hipocondrul
plural hipocondre hipocondrele
genitiv-dativ singular hipocondru hipocondrului
plural hipocondre hipocondrelor
vocativ singular
plural