HURMÚZ, (1) hurmuzuri, s. n., (2) hurmuzi, s. m. 1. S. n. Mărgea de sticlă imitând mărgăritarul; (la pl.) șirag de astfel de mărgele. 2. S. m. Arbust ornamental cu flori trandafirii și cu fructe bace albe de mărimea cireșelor (Symphoricarpus albus). – Din tc. (n. pr.) Hurmuz. (Sursa: DEX '98 )

HURMÚZ1 ~i m. Arbust decorativ cu frunze opuse, flori roz-trandafirii, cu fructe albe în formă de bobițe, cultivat ca plantă ornamentală. /<turc. Hurmuz (Sursa: NODEX )

HURMÚZ s. (BOT.; Symphoricarpus albus) (rar) corale-albe (pl.), lemn-cu-boabele-albe. (Sursa: Sinonime )

hurmúz (hurmúzi), s. m. – 1. Mărgea de sticlă. – 2. Arbore exotic, Symphoricarpus racemosus. – Var. urmuz, (h)ormuz. Din tc. Hormuz, oraș în Golful Persic (Șeineanu, II, 216). (Sursa: DER )

hurmúz (arbust) s. m., pl. hurmúzi (Sursa: Ortografic )

hurmúzul-pământului s. m. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
hurmuz (arbust)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular hurmuz hurmuzul
plural hurmuzi hurmuzii
genitiv-dativ singular hurmuz hurmuzului
plural hurmuzi hurmuzilor
vocativ singular
plural