INCIDENTÁL, -Ă, incidentali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care intervine întâmplător; accidental. – Din fr. incidentel. (Sursa: DEX '98 )

INCIDENTÁL, -Ă adj. (adesea adv.) Întâmplător, accidental. [Cf. fr. incidentel, it. incidentale]. (Sursa: DN )

INCIDENTÁL, -Ă adj. (și adv.) întâmplător, accidental. (< it. incidentale) (Sursa: MDN )

INCIDENTÁL adj. 1. v. întâmplător. 2. v. neprevăzut. (Sursa: Sinonime )

incidentál adj. m., pl. incidentáli; f. sg. incidentálă, pl. incidentále (Sursa: Ortografic )

INCIDENTÁL1 adv. Pe neașteptate; în mod neprevăzut; accidental; întâmplător; inopinat. /<fr. incidentel, it. incidentale (Sursa: NODEX )

INCIDENTÁL2 ~ă (~i, ~e) Care are caracter de incident; neprevăzut; întâmplător; accidental. /<fr. incidentel, it. incidentale (Sursa: NODEX )