INDIGÉN, -Ă, indigeni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care este originară dintr-o anumită țară, născută într-o anumită țară, de baștină; băștinaș, autohton, pământean. 2. Adj. (Despre animale, plante, mărfuri etc.) Care crește sau se produce în propria țară. – Din fr. indigène, lat. indigenus. (Sursa: DEX '98 )

INDIGÉN, -Ă adj. (adesea s.) Băștinaș, pământean, autohton. ♦ (Despre animale, plante, mărfuri etc.) Din propria țară. [< fr. indigène, cf. lat. indigenus]. (Sursa: DN )

INDIGÉN, -Ă I. adj., s. m. f. autohton, aborigen. II. adj. (despre animale, plante, mărfuri etc.) din propria țară. (< fr. indigène, lat. indigenus) (Sursa: MDN )

INDIGÉN adj., s. v. băștinaș. (Sursa: Sinonime )

Indigen ≠ străin (Sursa: Antonime )

indigén adj. m., s. m., pl. indigéni; f. sg. indigénă, pl. indigéne (Sursa: Ortografic )

INDIGÉN1 ~ă (~i, ~e) 1) Care face parte din populația originară a unei țări sau a unei regiuni; băștinaș; autohton; aborigen. Populație ~ă. 2) (despre animale, plante, mărfuri etc.) Care crește sau se produce în propria țară. /<fr. indigene, lat. indigenus (Sursa: NODEX )

INDIGÉN2 ~i m. Persoană care face parte din populația originară a unei țări sau a unei regiuni; aborigen; băștinaș. /<fr. indigene, lat. indigenus (Sursa: NODEX )