INELÁR, -Ă, inelari, -e, adj., s. m., s. n. 1. Adj. Care are aspectul unui inel (1). 2. S. m. Fluture dăunător, de culoare galbenă-cafenie, care depune ouă în formă de inel (1) pe ramurile pomilor fructiferi și ale stejarilor și a cărui larvă provoacă mari pagube (Malacosoma neustria). 3. S. n. Degetul aflat între degetul mijlociu și cel mic, pe care se poartă, de obicei, inelul. 4. S. m. (Rar) Fabricant sau vânzător de inele. – Inel + suf. -ar. (Sursa: DEX '98 )

INELÁR s. (ENTOM.; Gastropacha sau Malacosoma neustria) fluture-inelat. (Sursa: Sinonime )

inelár adj. m., pl. inelári; f. sg. ineláră, pl. ineláre (Sursa: Ortografic )

inelár (fluture, fabricant) s. m., pl. inelári (Sursa: Ortografic )

inelár (deget) s. n., pl. ineláre (Sursa: Ortografic )

INELÁR1 ~ă (~i, ~e) Care se aseamănă cu un inel; de forma unui inel. /inel + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

INELÁR2 ~e n. Al doilea deget de la mână, care urmează după degetul cel mic și pe care se poartă, de obicei, inelul. / inel + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

INELÁR3 ~i m. Fluture dăunător care își depune ouăle pe ramurile pomilor fructiferi sub formă de inele. / inel + suf. ~ar (Sursa: NODEX )

RECIF CORALIER INELÁR s. v. atol. (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
inelar   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inelar inelarul inela inelara
plural inelari inelarii inelare inelarele
genitiv-dativ singular inelar inelarului inelare inelarei
plural inelari inelarilor inelare inelarelor
vocativ singular inelarule inelaro
plural inelarilor inelarelor