Actualizat conform DOOM3
Caută: |
INEXISTÉNT, -Ă, inexistenți, -te, adj. Care nu există; neexistent, nul (1). ♦ Fig. (Despre oameni) Care nu se face remarcat, lipsit de importanță, de valoare; șters, neglijabil. – Din fr. inexistant. (Sursa: DEX '98 ) INEXISTÉNT, -Ă adj. Care nu există. ♦ (Fig.) Neimportant, neglijabil; șters. [Pron. in-eg-zis-. / cf. fr. inexistant]. (Sursa: DN ) INEXISTÉNT, -Ă adj. care nu există. ◊ (fig.) neimportant, neglijabil. (< fr. inexistant) (Sursa: MDN ) Inexistent ≠ existent (Sursa: Antonime ) inexistént adj. m. (sil. mf. in-) existent (Sursa: Ortografic ) INEXISTÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care nu există; ireal; nereal. 2) Care nu are valoare; fără eficacitate; nul; neeficient. /<fr. inexistant (Sursa: NODEX ) Declinări/Conjugări
|