INOPERÁNT, -Ă, inoperanți, -te, adj. Lipsit de efect sau de rezultat; fără urmare, neoperant. – Din fr. inopérant. (Sursa: DEX '98 )

INOPERÁNT, -Ă (Rar) Lipsit de efect; fără urmare. [Cf. fr. inopérant]. (Sursa: DN )

INOPERÁNT, -Ă adj. lipsit de efect; fără urmare. (< fr. inopérant) (Sursa: MDN )

INOPERÁNT adj. v. ineficace, ineficient, infructuos, inutil, nefolositor, netre-buincios, neutil, van, zadarnic. (Sursa: Sinonime )

inoperánt adj. m. (sil. mf. in-) operant (Sursa: Ortografic )

INOPERÁNT ~tă (~ți, ~te) Care nu este operant; care nu produce efectul dorit. /<fr. inopérant (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
inoperant   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inoperant inoperantul inoperantă inoperanta
plural inoperanți inoperanții inoperante inoperantele
genitiv-dativ singular inoperant inoperantului inoperante inoperantei
plural inoperanți inoperanților inoperante inoperantelor
vocativ singular
plural