INOPORTÚN, -Ă, inoportuni, -e, adj. Care nu este sau nu se întâmplă la timpul oportun; nepotrivit, neoportun. ♦ (Despre oameni) Care incomodează; neplăcut; plictisitor. – Din fr. inopportun, lat. inopportunus. (Sursa: DEX '98 )

INOPORTÚN, -Ă adj. Care nu este oportun; nepotrivit. ♦ Stingheritor, supărător, plictisitor. [Cf. fr. inopportun]. (Sursa: DN )

INOPORTÚN, -Ă adj. care nu este oportun; nepotrivit. ◊ neplăcut, supărător. (< fr. inopportun, lat. inopportunus) (Sursa: MDN )

INOPORTÚN adj. 1. neoportun, nepotrivit, (livr.) intempestiv, (fig.) deplasat, (O acțiune ~.) 2. v. ne-poftit. (Sursa: Sinonime )

Inoportun ≠ oportun (Sursa: Antonime )

inoportún adj. m. (sil. mf. in-) oportun (Sursa: Ortografic )

INOPORTÚN ~ă (~i, ~e) 1) Care nu este oportun; produs la timpul sau locul nepotrivit. 2) Care jenează, stingherește; jenant. /<fr. inopportun, lat. inopportunus (Sursa: NODEX )