DEX: investire « Back INVESTÍRE, investiri, s. f. Acțiunea de a investi și rezultatul ei. – V. investi. (Sursa: DEX '98 ) INVESTÍRE s.f. Acțiunea de a investi și rezultatul ei. [< investi]. (Sursa: DN ) INVESTÍRE s. plasament, plasare. (~ a unui capital.) (Sursa: Sinonime ) investíre s. f., g.-d. art. investírii; pl. investíri (Sursa: Ortografic ) Declinări/Conjugări investi   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) investi investire investit investind singular plural investește investiți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) investesc (să) investesc investeam investii investisem a II-a (tu) investești (să) investești investeai investiși investiseși a III-a (el, ea) investește (să) investească investea investi investise plural I (noi) investim (să) investim investeam investirăm investiserăm, investisem* a II-a (voi) investiți (să) investiți investeați investirăți investiserăți, investiseți* a III-a (ei, ele) investesc (să) investească investeau investiră investiseră * Formă nerecomandată investire   substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular investire investirea plural investiri investirile genitiv-dativ singular investiri investirii plural investiri investirilor vocativ singular investire, investireo plural investirilor învesti   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) învesti învestire învestit învestind singular plural învestește învestiți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) învestesc (să) învestesc învesteam învestii învestisem a II-a (tu) învestești (să) învestești învesteai învestiși învestiseși a III-a (el, ea) învestește (să) învestească învestea învesti învestise plural I (noi) învestim (să) învestim învesteam învestirăm învestiserăm, învestisem* a II-a (voi) învestiți (să) învestiți învesteați învestirăți învestiserăți, învestiseți* a III-a (ei, ele) învestesc (să) învestească învesteau învestiră învestiseră * Formă nerecomandată învestire   substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular învestire învestirea plural învestiri învestirile genitiv-dativ singular învestiri învestirii plural învestiri învestirilor vocativ singular învestire, învestireo plural învestirilor învești (def.)   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) învești înveștire — — singular plural — înveștiți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) — — — — — a II-a (tu) — — — — — a III-a (el, ea) — — — — — plural I (noi) înveștim (să) înveștim — — — a II-a (voi) înveștiți (să) înveștiți — — — a III-a (ei, ele) — — — — — învești (1 -esc)   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) învești înveștire înveștit înveștind singular plural înveștește înveștiți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) înveștesc (să) înveștesc înveșteam înveștii înveștisem a II-a (tu) înveștești (să) înveștești înveșteai înveștiși înveștiseși a III-a (el, ea) înveștește (să) înveștească înveștea învești înveștise plural I (noi) înveștim (să) înveștim înveșteam înveștirăm înveștiserăm, înveștisem* a II-a (voi) înveștiți (să) înveștiți înveșteați înveștirăți înveștiserăți, înveștiseți* a III-a (ei, ele) înveștesc (să) înveștească înveșteau înveștiră înveștiseră * Formă nerecomandată înveștire   substantiv feminin nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular înveștire înveștirea plural înveștiri înveștirile genitiv-dativ singular înveștiri înveștirii plural înveștiri înveștirilor vocativ singular înveștire, înveștireo plural înveștirilor