IÓDLER I. s. n. fel de a cânta specific muntenilor din Tirol, printr-o vocalizare care trece fără tranziție de la vocea normală la cea de cap; tiroleză (2). II. s. m. cel ce cântă astfel. (< germ. Jodler) (Sursa: MDN )

iódler1 (cântăreț) (io-dler) s. m., pl. iódleri (Sursa: DOOM 2 )

Declinări/Conjugări
iodler (cântăreț; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iodler iodlerul
plural iodleri iodlerii
genitiv-dativ singular iodler iodlerului
plural iodleri iodlerilor
vocativ singular
plural