IRADIÁȚIE, iradiații, s. f. Emisiune de raze de lumină, de căldură etc. de către un corp; p. ext. fascicul de raze luminoase sau calorice emise de o sursă. [Pr.: -di-a-. – Var.: iradiațiúne s. f.] – Din fr. irradiation, lat. irradiatio. (Sursa: DEX '98 )

IRADIÁȚIE s.f. Emisiune de radiații (luminoase, calorice sau corpusculare); iradiere; (p. ext.) fascicul de raze emise de o sursă. [Pron. -di-a-, gen. -iei, var. iradiațiune s.f. / cf. fr. irradiation]. (Sursa: DN )

IRADIÁȚIE s. f. emisiune de radiații (luminoase, calorice sau corpusculare); iradiere; fascicul de raze emise de o sursă. (< fr. irradiation, lat. irradiato) (Sursa: MDN )

IRADIÁȚIE s. (FIZ.) iradiere. (Sursa: Sinonime )

iradiáție s. f., art. iradiáția (sil. -ți-a), g.-d. art. iradiáției; pl. iradiáții, art. iradiáțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )

IRADIÁȚIE ~i f. Răspândire radială a razelor (de lumină, de căldură) emise de o sursă. [G.-D. iradiației; Sil. -di-a-ți-e] /<fr. irradiation, lat. irradiatio, ~onis (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
iradiație   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular iradiație iradiația
plural iradiații iradiațiile
genitiv-dativ singular iradiații iradiației
plural iradiații iradiațiilor
vocativ singular iradiație, iradiațio
plural iradiațiilor