IUDÉU, iudei, s. m. Persoană care făcea parte din populația de bază a Iudeii sau era originară din Iudeea. ♦ (Înv.) Evreu. – Din sl. Ijudeĩ. (Sursa: DEX '98 )

iudéu (iudéi), s. m. – Evreu. Gr. ’Iουδαῖος, în parte prin intermediul sl. Ijudej. Sec. XVI. – Der. iudeesc, adj. (iudaic); iudeian, adj. (înv., evreu). (Sursa: DER )

iudéu s. m., art. iudéul; pl. iudéi, art. iudéii (Sursa: Ortografic )

IUDÉU ~i m. Persoană care făcea parte din populația de bază a Iudeii. /<sl. Ijudei (Sursa: NODEX )