JEEP, jeepuri, s. n. Tip de mașină mică (de campanie). [pr.: gip]. – Din fr. jeep. (Sursa: DEX '98 )

JEEP [pr.: gip] ~uri n. Mașină mică de campanie. /<engl. Jeep (Sursa: NODEX )

JEEP s.n. Mașină mică de campanie adaptată pentru misiuni de recunoaștere și legătură pe orice teren, folosită întâi de armata americană. [Pron. gip. / < americ. jeep < G. P. – prescurtare de la general purpose – de uz general]. (Sursa: DN )

JEEP GIP/ s. n. mașină mică de campanie. (< amer. jeep) (Sursa: MDN )

JEEP [dʒi:p] (‹ fr.; {s} engl. General Purpose „utilizare generală”) s. n. Autovehicul militar, proiectat (1939) de K. Probst pentru forțele armate americane. A intrat în producția de serie în 1942. După război, companiile Bantam, Ford, Willys Overland l-au adaptat pentru a deveni autovehicul de teren și i-au diversificat modelele, fiind utilizat în prezent pe scară largă. Cântărește c. 1 tonă și este echipat cu un motor având patru cilindri (60 CP); robust și cu tracțiune pe toate cele patru roți, operează pe terenuri accidentate, urcă în pantă până la 60º, traversează ape puțin adânci etc. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
jeep   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular jeep jeepul
plural jeepuri jeepurile
genitiv-dativ singular jeep jeepului
plural jeepuri jeepurilor
vocativ singular
plural