JENÁNT, -Ă, jenanți, -te, adj. Care provoacă, jenă; supărător, neplăcut; penibil. – Din fr. gênant. (Sursa: DEX '98 )

JENÁNT, -Ă adj. Supărător, neplăcut. [Cf. fr. génant]. (Sursa: DN )

JENÁNT, -Ă adj. supărător, neplăcut. (< fr. gênant) (Sursa: MDN )

JENÁNT adj. 1. v. incomod. 2. v. penibil. (Sursa: Sinonime )

jenánt adj. m., pl. jenánți; f. sg. jenántă, pl. jenánte (Sursa: Ortografic )

JENÁNT ~tă (~ți, ~te) Care cauzează jenă; în stare să jeneze; stânjenitor. Situație ~tă. /<fr. gênant (Sursa: NODEX )