LOB2, loburi, s. n. Lovitură la jocul de tenis, care constă în trimiterea mingii pe deasupra capului adversarului atât de sus, încât acesta nu o mai poate ajunge cu racheta pentru a o trimite înapoi. – Din engl., fr. lob. (Sursa: DEX '98 )

LOB s.n. Lovitură la crichet și tenis, executată orientând planul rachetei în sus spre a imprima mingii o traiectorie ascendentă, înaltă. [Pl. -buri. / < engl., fr. lob]. (Sursa: DN )

LOB2 s. n. lovitură, în sus, la crichet și tenis, executată cât mai înalt (peste jucătorul care se află într-o poziție mai avansată) și cât mai spre fundul terenului. (< engl., fr. lob) (Sursa: MDN )

LOB3(O)- elem. „lob anatomic”. (< fr. lob/o/-, cf. gr. lobos) (Sursa: MDN )

lob (sport) s. n., pl. lóburi (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
lob (sport; -uri)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular lob lobul
plural loburi loburile
genitiv-dativ singular lob lobului
plural loburi loburilor
vocativ singular
plural