LUMINĂTÓR1 s. n. v. luminator. (Sursa: DEX '98 )

LUMINĂTÓR2, -OARE, luminători, -oare, adj. Care luminează, care emite lumină. – Lumina + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 )

LUMINĂTÓR ~oáre n. Geam sau panou transparent în acoperișul sau în plafonul unei clădiri, pentru asigurarea iluminării naturale a unei încăperi. /lumină + suf. ~tor (Sursa: NODEX )

luminătór adj. m., s. m. ((cel) care luminează), pl. luminătóri; f. sg. și pl. luminătoáre (Sursa: Ortografic )

luminătór (panou transparent) s. n., pl. luminătoáre (Sursa: Ortografic )