LUMINATÓR, luminatoare, s. n. Panou translucid sau transparent care înlocuiește o porțiune dintr-un perete, dintr-un plafon sau din învelitoarea unui acoperiș în scopul asigurării iluminării naturale a unei încăperi. [Var.: (pop.) luminătór s. n.] – Lumina + suf. -tor. Cf. rus. liuminator. (Sursa: DEX '98 )

LUMINATÓR s.n. Panou transparent sau translucid care înlocuiește o porțiune dintr-un acoperiș ori plafon, permițând iluminarea unei încăperi. [Cf. rus. liuminator]. (Sursa: DN )

LUMINATÓR s. n. panou transparent sau translucid montat într-un acoperiș ori plafon, care permite iluminarea unei încăperi. (după rus. liuminator) (Sursa: MDN )

luminatór s. n., pl. luminatoáre (Sursa: Ortografic )

LUMINĂTÓR1 s. n. v. luminator. (Sursa: DEX '98 )

LUMINĂTÓR2, -OARE, luminători, -oare, adj. Care luminează, care emite lumină. – Lumina + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 )

LUMINĂTÓR ~oáre n. Geam sau panou transparent în acoperișul sau în plafonul unei clădiri, pentru asigurarea iluminării naturale a unei încăperi. /lumină + suf. ~tor (Sursa: NODEX )

luminătór adj. m., s. m. ((cel) care luminează), pl. luminătóri; f. sg. și pl. luminătoáre (Sursa: Ortografic )

luminătór (panou transparent) s. n., pl. luminătoáre (Sursa: Ortografic )