LÚNEA adv. În fiecare zi de luni. /<lat. lunis (Sursa: NODEX )

lúnea v. luni (Sursa: Ortografic )

LUNI s. f. Prima zi a săptămânii, care urmează după duminică. ♦ (Adverbial) în timpul zilei de luni; (în forma lunea) în fiecare luni. – Lat. *lunis (= lunae [dies]). (Sursa: DEX '98 )

LUNI ~ f. Prima zi a săptămânii. [Art. lunea; Monosilabic] /<lat. lunis (Sursa: NODEX )

LUNEA CURÁTĂ s. v. spolocanie. (Sursa: Sinonime )

luni s. f. – Prima zi a săptămînii. – Mr., megl. luni, istr. lur. Lat. lūnis, în loc de lūnae (dies), cf. Diez, I, 265; Densusianu, Lr., 504; Pușcariu 999; Candrea-Dens., 1019; REW 5164; cf. sard. luni, lunis, calabr. luni, sp. lunes, cf. Bruppacher, Die Namen der Wochentage im It., 1948. (Sursa: DER )

găinúșa-lúnii (insectă) s. f. (Sursa: Ortografic )

luni s. f., art. lúnea; pl. luni, art. lúnile (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
luni   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular luni lunea
plural luni lunile
genitiv-dativ singular luni lunii
plural luni lunilor
vocativ singular luni
plural lunilor