MAGÍSTRU, magiștri, s. m. (Livr.) Profesor (în raport cu elevii săi); dascăl. – Din lat. magister. Cf. germ. Magister. (Sursa: DEX '98 )

MAGÍSTRU s.m. Profesor (în raport cu elevii lui); dascăl. ♦ (Liv.) Maestru, persoană care se distinge în mod deosebit în artă sau în știință. [< lat. magister]. (Sursa: DN )

MAGÍSTRU s. m. 1. profesor (în raport cu elevii lui); dascăl. 2. maestru. (< lat. magister) (Sursa: MDN )

MAGÍSTRU s. v. dascăl, maestru, profesor. (Sursa: Sinonime )

magístru s. m., art. magístrul; pl. magíștri, art. magíștrii (Sursa: Ortografic )