MAROCHINÉR s. m. v. marochinier. (Sursa: DEX '98 )

MAROCHINÉR s.m. Lucrător calificat în marochinărie. [Pl. -ri, var. marochinier s.m. / cf. fr. maroquinier]. (Sursa: DN )

MAROCHINIÉR, marochinieri, s. m. Lucrător specializat în confecționarea obiectelor din marochin. [Pr.: -ni-er. – Var.: marochinér s. m.] – Din fr. maroquinier. (Sursa: DEX '98 )

MAROCHINIÉR ~i m. Lucrător specializat în confecționarea obiectelor din marochin (sau din alt fel de piele). [Sil. -ni-er] /<fr. maroquinier (Sursa: NODEX )

MAROCHINIÉR s.m. v. marochiner. (Sursa: DN )

marochiniér s. m. (sil. -ni-er), pl. marochiniéri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
marochiner   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular marochiner marochinerul
plural marochineri marochinerii
genitiv-dativ singular marochiner marochinerului
plural marochineri marochinerilor
vocativ singular
plural