MELASÁ, melasez, vb. I. Tranz. A amesteca nutrețul cu melasă. – Din melasă. (Sursa: DEX '98 )

melasá vb., ind. prez. 1 sg. melaséz, 3 sg. și pl. melaseáză (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
melasa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) melasa melasare melasat melasând singular plural
melasea melasați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) melasez (să) melasez melasam melasai melasasem
a II-a (tu) melasezi (să) melasezi melasai melasași melasaseși
a III-a (el, ea) melasea (să) melaseze melasa melasă melasase
plural I (noi) melasăm (să) melasăm melasam melasarăm melasaserăm, melasasem*
a II-a (voi) melasați (să) melasați melasați melasarăți melasaserăți, melasaseți*
a III-a (ei, ele) melasea (să) melaseze melasau melasa melasaseră
* Formă nerecomandată

melasă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mela melasa
plural melase melasele
genitiv-dativ singular melase melasei
plural melase melaselor
vocativ singular melasă, melaso
plural melaselor