MELÁSĂ, melase, s. f. Reziduu siropos de culoare brună, provenit de la extragerea zahărului din sfeclă sau din trestie de zahăr și care servește ca hrană pentru vite. – Din fr. mélasse, germ. Melasse, it. melassa. (Sursa: DEX '98 )

MELÁSĂ f. Reziduu sub formă de lichid siropos, de culoare brună, obținut în procesul fabricării zahărului și folosit la producerea alcoolului, a drojdiei și ca hrană pentru vite. /<fr. mélasse, germ. Melasse, it. melassa (Sursa: NODEX )

MELÁSĂ s.f. Lichid siropos rămas de la fabricarea zahărului, după concentrarea sucului de sfeclă sau de trestie de zahăr. [< fr. mélasse, cf. sp. melaza]. (Sursa: DN )

MELÁSĂ s. f. reziduu siropos, de culoare brună, rezultat la fabricarea zahărului. (< fr. mélase, germ. Melasse, it. melassa) (Sursa: MDN )

melásă s. f., g.-d. art. melásei; pl. meláse (Sursa: Ortografic )

MELASÁ, melasez, vb. I. Tranz. A amesteca nutrețul cu melasă. – Din melasă. (Sursa: DEX '98 )

melasá vb., ind. prez. 1 sg. melaséz, 3 sg. și pl. melaseáză (Sursa: Ortografic )