METAFRÁZĂ, metafraze, s. f. 1. Transpunere a unei poezii în proză. 2. Anaforă care folosește sinonimele pentru a evita repetiția monotonă. – Din fr. métaphrase. (Sursa: DEX '98 )

METAFRÁZĂ s.f. 1. Traducere a unei poezii în proză; traducere a unui text pentru a ne reda cu fidelitate conținutul. 2. Anaforă constând în reluarea noțiunii printr-un sinonim, pentru a evita repetarea monotonă a aceluiași cuvânt. [< fr. métaphrase, cf. gr. metaphrasis]. (Sursa: DN )

METAFRÁZĂ s. f. 1. transpunere a unei poezii în proză; traducere a unui text în care se urmărește interpretarea fidelă a conținutului. 2. anaforă care folosește sinonimele pentru a evita repetarea monotonă a aceluiași cuvânt. (< fr. métaphrase) (Sursa: MDN )

metafráză s. f. (sil. -fra-), pl. metafráze (Sursa: Ortografic )

METAFRÁZĂ ~e f. Transpunere a unei poezii în proză. /<fr. métaphrase (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
metafrază   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular metafra metafraza
plural metafraze metafrazele
genitiv-dativ singular metafraze metafrazei
plural metafraze metafrazelor
vocativ singular metafrază, metafrazo
plural metafrazelor