MIȘTÓ adj. invar. (Arg.) (Foarte) bun, (foarte) frumos. ♦ (Substantivat, n., în expr.) A lua (pe cineva) la mișto = a-și bate joc (de cineva), a-l ironiza. – Din țig. mišto. (Sursa: DEX '98 )

MIȘTÓ adj. invar. pop. Care este foarte bun; foarte frumos. /<țig. mišto (Sursa: NODEX )

miștó2 (arg.) s. n., art. miștóul; pl. miștóuri (Sursa: DOOM 2 )

miștó1 (arg.) adj. invar. (Sursa: DOOM 2 )

MIȘTÓ adj. v. apetisant, arătos, bun, chipeș, delicios, frumos, gustos, izbutit, îmbietor, plăcut, realizat, reușit, savuros, suculent, valoros. (Sursa: Sinonime )

miștó adj. – (Arg.) Drăguț, frumos. Țig. mišto „bun” (Graur 171; Juilland 168), cf. țig. sp. mištó „bun” (Claveriá 159). (Sursa: DER )

miștó adj. invar., s. n. (Sursa: Ortografic )