MIELÓM, mieloame, s. n. Boală malignă având originea în măduva osoasă, caracterizată prin apariția unor tumori pe oasele late. [Pr.: -mi-e-. – Pl. și: mielomuri] – Din fr. myélome. (Sursa: DEX '98 )

MIELÓM s.n. (Med.)Tumoare a măduvei osoase. [Pl. -oame. / < fr. myélome]. (Sursa: DN )

MIELÓM s. n. tumoare malignă a măduvei oaselor. (< fr. myélome) (Sursa: MDN )

MIELÓM s. (MED.) boala Rustițki-Kahler. (Sursa: Sinonime )

mielóm s. n. (sil. mi-e-), pl. mieloáme/mielómuri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
mielom (pl. -oame)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mielom mielomul
plural mieloame mieloamele
genitiv-dativ singular mielom mielomului
plural mieloame mieloamelor
vocativ singular
plural